Unghiul de deviaţie minimă δ_m obţinut la trecerea luminii printr-o prismă optică de unghi A şi indice de refracţie n, aflată în aer (n_aer =1), satisface următoarea relaţie:

Una dintre următoarele afirmaţii privind unghiul de deviaţie δ obţinut la trecerea luminii printr-o prismă optică NU este corectă: unde i, i' - unghiul de incidenţă şi, respectiv, de emergenţă; r, r’ - unghiuri de refracţie; A - unghiul prismei.

Una dintre următoarele afirmaţii referitoare la prisma optică NU este corectă:

O prismă optică are indicele de refracţie n = 2^1/2 şi este situată în aer la deviaţie minimăDacă unghiul de incidenţă este 45 °, unghiul refringent al prismei este:

O rază de lumină formează, la limita de separaţie a două medii transparente, un unghi de incidenţă i = 30° şi un unghi de refracţie r = 45°Ştiind că indicele de refracţie al primului mediu este = √2, indicele de refracţie al celui de al doilea mediu are valoarea:

Pentru o pereche de medii transparente adiacente caracterizate de indicii de refracţie absoluţi n₁ şi n₂ (n₁ > n₂), unghiul limită depinde:

Unghiul limită reprezintă:

Să se calculeze unghiul limită la trecerea din sticlă în aer (n_sticla = 1,5; n_aer ~ 1).

Pentru ce unghi de incidenţă apare reflexia totală atunci când o rază de lumină monocromatică trece dintr-un mediu transparent cu n₁ = 2^1/2, într-un mediu transparent având indicele de refracţie n₂ = 4^1/2?

La trecerea luminii dintr-un mediu cu indice de refracţie n₁ într-un mediu cu indice de refracţie n₂, unghiul limită l satisface următoarea relaţie: unde n₁, n₂ - indicii de refracţie ai celor două medii.