Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la o rază de lumină care cade normal pe suprafaţa de separaţie dintre două medii NU este adevărată?

La trecerea din mediul 1 în mediul 2, viteza de propagare a luminii scade de 3 oriIn aceste condiţii, indicele de refracţie relativ al mediului 2 faţă de mediul 1 este:

Dintre două medii, cel caracterizat de un indice de refracţie mai mic este:

Pe fundul unui vas plin cu apă (n1= 4/3) se află o monedăAdâncimea aparentă (h1) la care se vede moneda privită normal la suprafaţa de separaţie este de 25 cmCare este adâncimea aparentă (h2) la care se va vedea moneda în cazul în care înlocuim apa din vas cu un alt lichid transparent având indicele de refracţie n₂= 5/3?

Adâncimea aparentă h' la care se vede un obiect situat la baza unui vas umplut cu apă până la înălţimea h, atunci când este privită din aer, normal pe suprafaţa apei, este: unde: c - viteza de propagare a luminii în vid; v1, v2 - viteza de propagare a luminii în aer şi, respectiv, în apă; n1, n2 - indicele de refracţie al aerului şi, respectiv, al apei.

Una dintre următoarele expresii ale legii a doua a refracţiei NU este corectă: unde: c - viteza de propagare a luminii în vid; vi, v₂ - vitezele de propagare a luminii în mediul 1 şi, respectiv, 2; i - unghiul de incidenţă; r - unghiul de refracţie.

Indicele de refracţie relativ al unui mediu 2 în raport cu un alt mediu 1 este dat de următoarea relaţie: unde: c - viteza de propagare a luminii în vid; v₁, v₂ - vitezele de propagare a luminii în mediul 1 şi, respectiv, 2; i - unghiul de incidenţă; r - unghiul de refracţie.

Indicele de refracţie absolut al unui mediu este dat de următoarea relaţie: unde: c - viteza luminii în vid; v - viteza de propagare a luminii în mediul dat

In cazul fenomenului de refracţie: unde: δ - unghi de deviaţie; i - unghi de incidenţă, r - unghi de refracţie.

In cea de a doua lege a refracţie , n₂₁ reprezintă: