Să se determine unghiul de refracţie obţinut în urma refracţiei pe o suprafaţă de separare ce desparte două medii cu indicii de refracţie n₁ = 1 şi n₂ = 2^1/2, dacă unghiul de incidenţă este de 45°.

Să se determine indicele de refracţie relativ al unui mediu 2 în raport cu un mediu 1, dacă viteza de propagare a luminii în cele două medii satisface relaţia: v₂ = 2v₁.

Una dintre următoarele afirmaţii legate de trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens într-un mediu optic mai puţin dens NU este corectă:

La trecerea luminii dintr-un mediu în altul, odată cu creşterea unghiului de incidenţă:

La trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens într-un mediu optic mai puţin dens:

La trecerea unei raze de lumină din aer (n_aer=11) într-un mediu cu indicele de refracţie n, unghiul de refracţie:

Pe fundul unui vas plin cu apă (n₁= 4/3) se află o monedă, adâncimea aparentă (h₁) la care se vede fiind de 30 cmCare este adâncimea aparentă (h₂) la care se va vedea moneda în cazul în care înlocuim apa din vas cu un alt lichid transparent având indicele de refracţie relativ faţă de apă n₂₁= 5/4?

Un fascicul paralel de lumină, de formă cilindrică, aflat în aer (n_aer = 1), cade pe suprafaţa plană a unui bloc de sticlă (n_sticlă = 1,5)Despre fasciculul refractat se poate afirma că:

Două raze convergente de lumină ce mărginesc un fascicul ajung pe suprafaţa de separaţie dintre două medii, având axa de simetrie orientată normal pe suprafaţa de separaţie (vezi figura alăturată). Fasciculul se află în apă (n_apa=4/3) şi are vârful A în aer (n_aer=l)Ştiind că unghiul de incidenţă este mai mare decât unghiul limită, fasciculul rezultant este:

Un fascicul divergent de lumină aflat în aer (n_aer=l) cade pe suprafaţa plană a unui bloc de sticlă (n_sticla=l,5)Fasciculul refractat poate fi: